Cetatea Sucidava 1 Cetatea Sucidava 2 Cetatea Sucidava 3 Cetatea Sucidava 4

Cetatea Sucidava - Scurt istoric.

Aşezarea antică Sucidava s-a născut pe malul stâng al Dunării, într-un punct de contact între valea râului Isker - cu vechiul oraş Oescus, de la Sud de fluviu - şi drumul ce urca de-a lungul Oltului, spre Transilvania. Vechea aşezare civilă a Sucidavei precum şi fortificaţiile aşezării militare a trupelor geto-dace şi romane se regăsesc în vatra oraşului Corabia, mai exact sub actualul cartier Celei.

Cele mai vechi urme de locuire umană datează din neolitic, ele continuând, aproape fără întrerupere, până astăzi.

După includerea unei părţi a Daciei în Imperiul Roman, la Sucidava se va înfiripa o mare aşezare civilă.

Pe partea de Sud a Dunării, pe teritoriul Bulgariei (localitatea Ghighen) se află vestigiile arheologice ale unei importante aşezări romane, Oescus, cu rang de colonie (sub împăratul Traian), oraşul înfrăţit cu Sucidava, acesta având rolul de centru administrativ al ocupaţiei Romane din Sudul Daciei. Aceste două locaţii istorice arhitecturale se constituie ca unul dintre cele mai vechi ansambluri civile şi militare construite de Imperiul Roman de Răsărit.

Peste un mileniu, în epoca medievală, începând de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, colţul sud-estic al cetăţii va fi refăcut şi folosit ca punct de rezistenţă antiotomană.

Istoricul cercetărilor.

Pentru prima oară, vestigiile de la Sucidava au fost sumar descrise, la sfârşitul veacului al XVII-lea, de colonelul în armata austriacă, L.F. de Marsigli, iar la debutul secolului al XIX-lea ele au intrat în atenţia unor pasionaţi colecţionari şi arheologi diletanţi.

Primele săpături arheologice ştiinţifice au fost realizate în deceniul al şaptelea de francezii G. Boissiere şi Ch. Baudry, iar din secolul al XIX-lea datează însemnările datorate lui August Treboniu Laurian şi inginerului Alexandru Popovici. La debutul secolului XX, cercetările sunt continuate de către Grigore G.Tocilescu şi Vasile Pârvan.

Din anul 1936 s-au iniţiat campanii de săpături arheologice, conduse până în 1981 de Dumitru Tudor, între anii 1982 - 1995, cercetările au fost continuate de Octavian Toropu, iar începând cu anul 1995 şi până astăzi, de prof. univ. dr. Petre Gherghe, de la Universitatea din Craiova. În calitate de membri ai colectivelor de cercetare, şi-au adus contribuţia de-a lungul timpului: Expectatus Bujor, Marin Nica, Constantin C. Potolescu, Gheorghe Popilian, Octavian Toropu, Lucian Amon, Liviu Petculescu, Mirela Cojoc, Onoriu Stoica, Vasiliţă Ştefan.

Din anul 1991, pe şantierul arheologic se la Sucidava îşi desfăşoară practica arheologică studenţii Secţiei de Istorie a Universităţii din Craiova, sub coordonarea, începând cu anul 1995 până în 2014 a prof. univ. dr. Petre Gherghe, iar din anul 2015 a conf. univ. dr. Lucian Amon.

Inapoi

Parteneri

Partener
Partener
Partener
Partener
Partener
“Investim în viitorul tău ! Proiect selectat în cadrul Regio - Programul Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.”
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României“

Contact us

Primaria Corabia
0249/560703 0249/560704
0747.774581
primariacorabia@yahoo.com cojoc.mirela@yahoo.com
www.cetateasucidava.ro
Linkuri utile
Pentru mai multe informatii despre Programul Operational Regional 2007-2013, accesati pagina web a programului : Inforegio
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati : Fonduri UE