Aşezarea antică Sucidava s-a născut pe malul stâng al Dunării, într-un punct de contact între valea râului Isker - cu vechiul oraş Oescus, de la Sud de fluviu - şi drumul ce urca de-a lungul Oltului, spre Transilvania.
Citeste mai multCetatea Sucidava, centru economic și militar al tribului geto-dacic „sucii”, a fost inclusa recent in patrimoniul mondial UNESCO.
Poarta constantiniană din sec. al IV-lea, denumită şi Poarta de vest, aceasta asigura legătura între podul constantinian şi interiorul cetăţii.
Săpată vertical până la pânză freatică la o adâncime de 12-14 m, are forma perfect circulară si este captuşită cu caramizi trapezoidale.
Sub pardoseala acesteia, se află 176 de pilae, care asigurau circulaţia aerului cald, încălzit într-un cuptor exterior numit praefurnium.
Importanţa sitului arheologic rezultă din multitudinea vestigiilor pe care situl le conţine, unele dintre ele fiind obiective turistice unicate pentru perioada lumii antice.
Cetatea Sucidava in imagini.
Din punct de vedere arheologic, monedele descoperite la Sucidava atestă o prezență romană neîntreruptă de la Aurelian (270-275) la Teodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstrează că, în anul 443 sau 447, orașul a fost devastat de atacul hunilor. Orașul a fost reconstruit de Iustin I în 518-527 ori de Iustinian I cel Mare în 527-565. În jurul anului 600 însă, bizantinii se pare că au părăsit orașul.
